Miercuri, 15 Februarie 2012 10:58

Zăpezile căzute în ultima perioadă dau mari bătăi de cap argeşenilor. Stratul de omăt care acoperă zone întinse din judeţ ar putea să producă pagube însemnate în eventualitatea în care vremea se va încălzi brusc. Cele mai expuse zone sunt cele din nordul judeţului, acolo unde an de an s-au înregistrat probleme cu apele care şi-au ieşit din matcă.
Zăpadă, viscol şi ger de crapă pietrele. De astfel de ingrediente au avut parte argeşenii în ultimele săptămâni. Iarna a pus stăpânire pe judeţ, iar în zona de nord a Argeşului stratul de omăt ajunge şi la 1,5 metri, potrivit hărţilor întocmite de Institutul Naţional de Meteorologie. Povestea zăpezilor care se topesc brusc atunci când vremea se încălzeşte este una cu care argeşenii şi, implicit, autorităţile se confruntă an de an. Zăpada topită face ca debitul unor râuri sau pâraie să crească simţitor, aşa că apa iese din matcă şi inundă tot ce-i iese în cale. Vecinii de la sud de Dunăre au păţit-o deja săptămâna trecută, când, după o repriză serioasă de ninsori, sudul Bulgariei s-a confruntat cu încălzirea bruscă şi un val de ploi torenţiale. Rezultatul? Zidul de baraj al unui lac de acumulare a cedat sub presiunea apelor şi un sat întreg a fost lovit de valuri uriaşe. Bilanţul: opt morţi şi doi dispăruţi. În atare condiţii, în faţa unei naturi dezlănţuite care nu mai ţine cont de previziuni meteo, suntem oare pregătiţi?
Nordul judeţului – zonă de riscPotrivit comandantului ISU Argeş, colonelul Ion Popa, cele mai expuse zone sunt cele din nordul judeţului, localităţile care se află în aval de cele trei mari baraje ale judeţului: Pecineagu, Vidraru şi Râuşor. Conform unor surse de specialitate, zonele cu probleme sunt cele situate în partea de nord a judeţului, Brăduleţ, Vâlsan, Cuca, Bătrâna, Recea, Râul Doamnei, acolo unde izvorăsc râurile. Inundaţiile apar atunci când, ca urmare a topirii gheţurilor, creşte debitul pe cursurile de apă. Dacă un pârâu este obturat pe cursul său, creşte viteza apei care se revarsă în zonele inundabile. Dacă vreun sat se află în calea apei, urmează prăpădul. „Probleme am înregistrat anii trecuţi din pricina pâraielor care se umflă în momentul în care zăpada se topeşte. Acestea îşi ies din matcă şi atunci se produc inundaţii. Nu putem vorbi despre situaţii deosebite create de râurile din Argeş, iar în momentul de faţă cele trei mari baraje au capacitatea de a acumula debitele râurilor pentru că a fost o lungă perioadă de secetă, iar nivelul apei a scăzut. Ar trebui să existe nişte hărţi de hazard, dar acestea nu au fost întocmite până în momentul de faţă. Cu toate acestea, la primăriile fiecărei localităţi există un plan de urgenţă de care primarii au cunoştinţă şi care poate fi pus în aplicare în caz de necesitate. ISU Argeş primeşte astfel de informări de la Agenţia Bazinală Argeş Vedea, iar în caz de nevoie se va trece la evacuarea populaţiei şi a animalelor. De fapt, nu numai pompierii acţionează în astfel de momente, ci şi IPJ Argeş, Jandarmeria Argeş sau Armata. Până în momentul de faţă, nu am primit atenţionări cu privire la producerea unor astfel de evenimente neplăcute şi sper ca odată cu topirea zăpezii să nu se producă inundaţii”, ne-a declarat colonelul Ion Popa.
(Cătălin Andrei, Adi Ilinca)...
Sursa: