Dulcea Bucovina – geometrie și sacralitate

Categories ActualitatePosted on

Povesteam in prima parte, despre istoria, tradițiile și indeletnicirile bucovinenilor. Totusi, cel mai vechi mestesug și in aceasta zona este OLARITUL. Vechimea lui este argumentata de descoperirile arheologice din zona. Aceasta ocupatie inca mai dainuieste in Radauti si la Marginea, unde mesterii olari sunt renumiti pentru ceramica neagra si cea rosie, utilitara.

In Bucovina secolelor XVIII-XIX, exista ceramica zgrafitata, de traditie bizantina, cunoscuta si sub numele de ceramica KUTY dup vestitul centru infiintat de olarii armeni veniti din Moldova. In ultimul secol, acest tip de ceramica este produs de centrul de la Radauti. Un alt centru foarte important in producerea ceramicii bucovinene este cel din localitatea Marginea, de unde ceramica neagra face si astazi inconjurul lumii, fiind deosebit de apreciata de catre turistii straini.

Portul popular

Pentru barbati, costumul popular se remarca prin simplitatea croiului si a decorului pieselor specifice: camasa alba (decorata pentru sarbatoare), itarii, braul sau chimirul din piele (brodat cu margele pentru zilele de sarbatoare). Braul, cu cat este mai lat si mai frumos impodobit, cu atat satul din care vine barbatul este mai sus, spre munte. Latimea braului mai denota si cat de bogat este chiaburul care-l poarta.

Costumul popular femeiesc prezinta insusiri artistice deosebite; se distinge prin sobrietate si decor. Este alcatuit din camasa, catrinta, bete, acoperaminte pe cap, podoabe, ca piese specifice, la care se adauga piesele comune: bondita, cojocul, sumanul, mantaua. La femei este format dintr-o camasa frumos colorata cusuta cu margele, o catrinta tesuta cu fir auriu, legata in talie cu brau colorat, iar in picioare, opinci. Iarna, femeile poarta bundita, ciorapi si basma din lana. Basmaua arata dupa felul in care este legata si in care este aranjat parul, statutul femeii. Cu cat basmaua este mai inchisa la culoare, cu atat femeia este mai in varsta. Femeile nemaritate nu sunt obligate sa poarte basma si isi pot lasa parul despletit, pe spate.

De asemenea, exista haine speciale pentru toamna-iarna. Sumanul folosit iarna este facut din lana de obicei de culoare inchisa (gri inchis, maro, negru) si decorat cu snur de culoare neagra. Cojocul este de asemenea, o haina pana la genunchi, din lana inspre interior si piele la exterior, decorat cu motive florale. Pielea nu este vopsita. In ultimii ani decoratiunile florale au fost inlocuite de elemente la moda iar pielea vopsita in maro, gri, negru si chiar rosu sau albastru. Ca si motive folclorice care impodobesc portul popular bucovinean intalnim spicul, soarele, frunza si crucea.

Inchistritul oualor

Oua se incondeiaza in nenumarate zone din țara aceasta. Bucovina este recunoscuta pentru colorit. Și pentru motivele populare pe care le-a dat jos de pe țesaturi și le-a așezat frumos, in linii ferme și subțiri totodata, pe coaja cea firava a oualor. Iar aici, impodobirea aceasta plina de migala se numește inchistrit, nu incondeiat. Este un mestesug care necesita talent, pricepere si sensibilitate, prin care se realizeaza unicate prin decorul lor. Obiceiul a fost introdus in Bucovina de catre ucraineni, unul dintre cele mai cunoscute centre de inchistrire a oualor fiind la Moldovita.

Tehnica de inchistrire se realizeaza prin „crutarea fondului” prin desenarea cu chisita, cu ceara de albine incalzita. Chisita este o teava ingusta din tabla subtire, cu diametrul unui ac, cu firul unui par de porc in exterior, fixata pe un betisor de lemn. Aceasta tehnica a devenit o adevarata arta prin ornamentarea oului cu forma sa ovoidala, prin impartirea suprafetei in campi ornamentali orizontali sau verticali, realizandu-se o concordanta intre volum si decor pana la perfectiune. Oul, spalat și golit de continut, se imparte in suprafete mai mici, se deseneaza si apoi se introduce in culoare deschisa, de exemplu galben, apoi se realizeaza alt desen si se introduce in culoarea mai inchisa (portocaliu).

E multa migala in aceasta arta, dar și multa daruire. Daca nu ai vazut niciodata cum se inchistreaza un ou și cata precizie iți trebuie pentru acest meșteșug, privește atent la strașnicele bucovinence! Femei zdravene, obișnuite atat cu munca la camp și cu spartul lemnelor, bucovinencele iși etaleaza maiestria cu precadere in inchistritul oualor. Pentru ca aceste femei nu poarta in ele doar darul de preț al vieții, ci intreaga arta ancestrala a stramoșilor ei. Toata atenția, grija și imaginația acestora sunt inscrise genetic in memoria bucovinencelor. E un exercițiu incredibil sa vezi cu cata lejeritate iși impodobesc aceste femei și portul și casa, dar mai ales acest ou, simbolul cel mai de preț al vieții!

Gastronomie

Bucovinenii sunt recunoscuti pentru ospitalitate, considerand o onoare sa deschida usa pentru oaspeti. Și daca tot te-au primit in casa lor și te-au pus la masa imbiindu-te cu tot felul de arome și gusturi, uita-te bine ce poți manca aici, mai ceva ca la mama acasa! Mamaliguta cu branza si smantana, sarmale, supe si ciorbe cu smantana (vestita fiind cea de pui, din Radauti), carnati, chisca, toba, drob, pasca si cozonac cu mac sau branza, mucenici, invartitura, carne fripta in scoarta de fag, tochituri cu mamaliga, pe toate le fac bucovinenii cu drag și le impart și mai abitir cu oricine le va trece pragul. Imbietoare si gustoase sunt totodata si placintele poale-n brau, tocineii sau varzarile. Iar ca toate sa mearga ca unse, in cinstea bucataresei si a oaspetilor se ciocnesc paharele de tuica, adesea bauta printre meseni, din acelasi pahar. Nu sunt de lepadat nici vișinatele, afinatele groase mai ceva ca sangele inghețat in vene, muratele cele negre și amețitoare, precum și licorile cele invartoșate ale Babeștii Negre de Nicorești sau Feteasca cea Neagra de Uricani!

In vechime, pentru prepararea mancarii existau vetre special amenajate, iar pranzul comun se intindea pe mese special construite din lemn initial sau piatra, adevarate altare de sacrificiu sau jos, pe pamant, pe fete de masa albe, a caror conotatie de puritate este importanta in simbolistica ritualurilor.

Acum, ca ți-ai pus neuronii la punct cu istoria și obiceiurile bucovinenilor, și burta la cale cu mancarurile lor, te voi invita sa iți tragi sufletul doar preț de cateva click-uri, pana vei descoperi pas cu pas, atracțiile lor turistice, adevarate motive de mandrie, pentru niște oameni invațați din plin cu traiul la munte și neclintirea lui! Cine a auzit de vestitele partii din Vatra Dornei sau de apele minerale din Poiana Negrii, ori de Hotelul Carol ori cazinoul din oraș, odinioara mandria urbei? Iți voi spune povestea lor, te voi plimba prin padurile intinse și iți voi ostoi setea cunoașterii, iți voi aduce in dar imagini despre care, la prima vedere nu ai crede ca sunt din Romania ta! Dar pana atunci, delecteaza-ți ochii, prin țara aceasta de pamant plin de istorie, tradiție și culori!