Iranul l-a executat sambata aceasta pe Ruhollah Zam, un jurnalist de opozitie refugiat in Franta pe care Garda Revolutionara a reusit sa-l captureze anul trecut printr-o operatiune de inselaciune. „Directorul lantului contrarevolutionar Amadnews a fost spanzurat in aceasta dimineata”, a anuntat televiziunea de stat. Activistul a fost condamnat la moarte in iunie anul trecut sub acuzatia de fomentare a violentei in timpul protestelor populare in urma cu trei ani.
„Executia sa este o lovitura fatala pentru libertatea de exprimare in Iran si arata cat de departe vor merge autoritatile iraniene pentru a insufla frica si a descuraja disidenta”, a declarat Diana Eltahawy, director regional adjunct al Amnesty International pentru Orientul Mijlociu). Organizatia a numit procesul „nedrept”, deoarece Zam, in varsta de 48 de ani, nu a avut acces la un avocat ales de el. AI a dezvaluit ca nici prizonierul, nici familia sa (care l-a vizitat vineri in inchisoare) nu au fost informate cu privire la executarea iminenta a pedepsei.
Cu doar patru zile in urma, Curtea i-a ratificat sentinta. Televiziunea a justificat executarea rapida prin „gravitatea crimelor lor”. Franta si mai multe organizatii pentru drepturile omului au condamnat aceasta decizie. Grupul de aparare pentru libertatea de exprimare Reporters Without Borders (RSF) a condamnat si spanzurarea lui Zam. „RSF isi exprima indignarea fata de aceasta noua crima a justitiei iraniene si il considera responsabil pe liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei pentru aceasta moarte”, a scris el pe Twitter.
Fiul unui cleric reformist, Zam a regizat Amadnews din exil, un canal de stiri difuzat pe Telegram pe care l-a fondat in 2015 impreuna cu alti colegi si care a reusit sa depaseasca un milion de urmaritori. De la origini, a fost dedicat publicarii de informatii necenzurate, inclusiv scurgeri din surse oficiale anonime. Dar in timpul protestelor care au izbucnit la sfarsitul anului 2017 popularitatea canalului a atras atentia autoritatilor. Inchiderea sa in 2018, pentru presupusa incitare la violenta, a servit doar pentru a-l face sa reapara sub un alt nume si un numar mai mare de urmaritori.
Arestarea lui Zam a fost mediatizata in octombrie 2019 ca o mare realizare a serviciilor de spionaj ale Gardienilor Revolutionare, armata ideologica care a devenit adevarata putere a Iranului. Ei au spus ca l-au „prins” in urma „o operatiune de inselaciune complexa” fara a preciza locul sau data. Jurnalistul devenit activist a plecat in autoexil in Europa dupa ce a fost inchis pentru ca a participat la protestele pentru realegerea lui Mahmoud Ahmadinejad in 2009 si a obtinut azil politic in Franta.
Saptamana trecuta, Nur News, o agentie de presa apropiata Garzilor Revolutionare, a dezvaluit ca Zam „a fost transferat in Iran” din Irak, unde a calatorit in septembrie 2019, confirmand un zvon persistent de cand a fost cunoscut arestarea sa. Garda l-a acuzat apoi ca lucreaza „sub conducerea serviciilor secrete franceze” si cu „sprijinul” agentiilor de spionaj ale Statelor Unite si Israelului.
Refractar la cele mai mici critici, regimul islamic acuza sistematic Statele Unite si oponentii sai din exil pentru izbucnirile de tulburari care zguduie periodic tara. Autoritatile au calificat drept „seditie” demonstratiile impotriva costului ridicat al vietii care s-au raspandit prin numeroase orase iraniene intre 28 decembrie 2017 si 3 ianuarie 2018, in care au fost ucise douazeci de persoane, potrivit cifrelor oficiale. Abia un an mai tarziu, reprimarea protestelor impotriva cresterii pretului la benzina s-a soldat cu trei sute de morti, potrivit Amnesty.
Desi aceasta organizatie se opune pedepsei capitale in toate imprejurarile, ea aminteste ca, potrivit dreptului international, aceasta se datoreaza celor mai grave crime, acelea in care exista intentia de a ucide. In Iran, pe langa pedepsirea crimelor, violului, rapirii sau terorismului, este folosit si impotriva disidentilor politici, adesea sub acuzatii atat de vagi precum „razboiul impotriva lui Dumnezeu” sau „raspandirea coruptiei pe pamant” (fasad fil arz), figura a legii islamice care a fost aplicata lui Zam.
In ultimii ani, Republica Islamica a avut onoarea indoielnica de a fi tara cu cele mai multe executii pe cap de locuitor, a doua dupa China in cifre absolute. In prima jumatate a anului 2020, organizatiile pentru drepturile omului au numarat 136. In octombrie anul trecut, castigatoarea iraniana a Premiului Nobel pentru Pace Shirin Ebadi a sustinut o campanie care cere interzicerea participarii tarii sale la competitii internationale dupa executia unui campion al luptei, Navid Afkari, 27 de ani, care a protestat impotriva regimului islamic.
