Arta intre traditie si modernitate 

Categories CulturaPosted on
Recenta expozitie de pictura apartinand familiei Lazar, a carei uvertura a avut loc in spatiul generos al Galeriei IRECSON constituie un model al exemplaritatii, o demonstratie a faptului ca omul modern- in aceeasi masura ca omul societatilor arhaice-nu poate fiinta fara un semn al sacrului, fara povestea lui purificatoare, cum ar fi numit-o Claude-Levy Strauss.

Atat lucrarile prezentate ( de catre un prieten si avizat interpret al artistilor, Tudor Octavian) cat si volumul sugestiv intitulat Pictura, aceasta enigma, apartinand continuatorului traditiei dinastiei, Ion Lazar ( baneficiar al unei substantiale introduceri semnate de criticul de arta Pavel Susara) nu fac decat sa reconstituie un traseu initiatic al umanitatii, surprinsa in orele ei astrale. Demersul cognitiv al celor trei marturisitori ai penelului ar putea fi comparat cu un arbore biblic, inzestrat cu un fantastic frunzis al ideilor, iar rezonanta lor in gradinile credintei ar fi fost botezata in alt veac de astrologi si de alchimisti, drept o muzica a sferelor. Pentru Rodica si Iacob Lazar, ca de altfel si pentru Ion Lazar a identifica prezenta transcendentului in experienta umana devine intaia misiune a unui creator ( v.in acest sens, fertila reprezentare iconografica a modelelor sacrale, a ciclului mariologic sau a chipului christic, asemanator unui intreg ceremonial liturgic de ev bizantin). Pentru acesti veritabili orfevrieri ai culorii, daruiti dezlegarii tainelor picturii, viata e o inepuizabila sursa de mituri, de arhetipuri civilizatoare. Traversandu-le, artistul trebuie sa ofere in mod discret privitorului un cod si un itinerar, astfel ca el sa se poata orienta in lumea semnelor ce-l inconjoara asemeni unei calatorii la capatul noptii, cum i-ar fi spus Celine. O arta, asadar formativa, insotita de un lector activ, patrunzator.

Fara a o declara direct, discursul ideatic lazarescian ( ne) reaminteste puterea recuperatoare de religiozitate a artei. Ea repune fiinta umana in legatura cu universul, redandu-i cosmicitatea. O noutate a acestei pledoarii pentru autenticitate, a constituit-o si cartea de debut semnata Ion Lazar, volum continand o serie de evocari, eseuri si parafraze estetice, literare despre temele evolutiei picturii romanesti si universale, cu surprinzatoare glose si trimiteri la alte arte inrudite, la marile surse de meditatie ale filosofiei culturii. Parafrazand autorul, cartea e o veritabila corabie cu panze, purtatoare de lumina si har; pictorul exploreaza in camarile ei o vasta retea de simboluriascunse care, atinse de forta imaginatiei pune cititorul intr-o alta relatie cu istoria, cu jocul mentalitatilor. Privita ca o sinteza a interogatiilor, expozitia familiei Lazar dovedeste cum se poate ingemana eleganta si maiestria compozitionala cu ponderea studiului obiectiv, elaborat.

Transfigurarea atestata in lucrarile lor se infiripa atat de firesc,incat valul de poezie picturala inseamna un fel de intima si suprema comuniune, unde detaliul, accentul cromatic devine in chip natural, soapta si, deopotriva, inviere