Un regizor, Dragos Galgotiu, care i-a dat ascultare autorului: “Teatrul are nevoie sa fie frumos. Chiar si atunci cand reprezinta oroarea si atrocitatile, trebuie sa fie frumos, altfel nu ar mai fi straniu”.
 
Asa spunea Heiner Muller (1929-1995), considerat, pana la caderea Zidului, cel mai important dramaturg pe care l-a avut Germania de la Bertolt Brecht incoace. Si o echipa care stie intr-adevar sa construiasca frumos: decorul – Andrei Both, costumele – Doina Levintza, coregrafia – Razvan Mazilu, light design si coloana sonora – din nou, Dragos Galgotiu.
 
Chiar daca este scrisa ca reactie la sistemul comunist si se inscrie in paradigma “dialogurilor cu mortii”, asa cum ii placea lui Muller sa spuna, demontand si recompunand texte clasice, chemandu-i pe Homer, Sofocle, Shakespeare, Laclos sau Nietzsche sa depuna marturie pentru modernitate, Hamletmachine naste imaginea unei actualitati crude, oglinda a deznadejdii pe care, legati la ochi cu esarfe de matase, inca o luam drept orizont deschis tuturor posibilitatilor.

 

Replica-gest si trupul-cuvant

Hamlet, rol pe care Marius Stanescu il merita, tine in mana nu o teasta, ci un creier: nu sugestia unei lumi, ci carnea la indemana. Totul la discretie! De la tragic la grotesc te intrebi, in cheie postmoderna: Care-i viata? Care-i moartea? Cum mai functioneaza frica?. O sugestie de raspuns exista, oferita de Andrei Both: imensa bila care se foloseste pentru daramarea caselor vechi (ai vazut-o si in filmul lui Fellini, “Prova d’orchestra”). Actori, balerini, mimi, din nou actori, pe scena replica devine gest, iar trupul -cuvant. Risipa de vizual si muzica, o lume care putrezeste estetic.

Intreaga distributie, actori si balerini, merita aplauze pentru aceasta performanta: Marius Stanescu – Hamlet, Oana Stefanescu – Gertrude, Antoaneta Zaharia – Ophelia, Ionel Mihailescu – Polonius, Traian Vlas – Horatio, Gelu Nitu – Claudius, Ionut Kivu – Laertes, Tiberiu Almosnino – Stafia Regelui, Mugur Arvunescu – Osric, (Rosenkrantz) Gabriel Pintilei (Guildenstern), Paula Niculita, (Groparii) Marian Ghenea si Laurentiu Lazar. In loc de concluzie, cuvintele lui Hamlet, vestitor al mortii: “Vreau sa devin o masina, sa am brate pentru apucat si picioare pentru mers, sa nu am nici ganduri, nici sentimente”.