Daca au trecut luni sau chiar ani de cand ti-ai masurat ultima oara tensiunea arteriala, ar fi cazul sa o faci din nou. Ai putea suferi de hipertensiune fara sa stii, iar aceasta este o afectiune serioasa, ce nu trebuie nicidecum neglijata.
 
Presiunea sanguina in reteaua arteriala se masoara prin doua variabile: tensiunea sistolica sau maxima, ce reprezinta forta maxima a sangelui pompat de la inima spre aorta, si tensiunea diastolica sau minima, care reprezinta presiunea din artere in perioada de repaus dintre doua contractii cardiace. Vorbim de hipertensiune atunci cand se produce o crestere peste limitele normale a uneia dintre aceste valori sau a amandurora.
 
Barbatii au tensiunea mai mare
 
Valoarea normala a tensiunii arteriale este considerata cea sub 130/85. O valoare de pana la 139/89 este considerata normala, dar ridicata. La aprecierea acestor cifre se tine iinsa seama de varsta si de sex, stiut fiind faptul ca valorile tensiunii sunt iin general mai ridicate la barbati, dar si la persoanele de peste 40-45 de ani. In cazul unor valori cuprinse iintre 140/90 si 159/99 vorbim de o hipertensiune mica. Hipertensiunea moderata are valori cuprinse iintre 160/100 si 179/109, iar hipertensiunea mare iintre 180/110 si 209/119 sau chiar mai mult – iin aceste situatii tensiunea trebuie masurata o data pe saptamana.
 
Cauzele aparitiei
 
Mentinerea tensiunii iin limitele fiziologice este realizata de actiunea complexa a mai multor factori: nervosi, vasculari, renali, hormonali, care actioneaza prin mecanisme complicate. Este suficient ca vreunul dintre ei sa se deregleze si se instaleaza boala hipertensiva. In aparitia hipertensiunii joaca un rol important factorii ereditari, stresul, obezitatea, epuizarea, alimentatia necorespunzatoare, afectiunile renale, tulburarile iin activitatea tiroidei sau a glandelor suprarenale, administrarea regulata a unor medicamente (antiinflamatoare, decongestionante).
 
Simptome discrete
 
Este greu sa-ti dai seama ca suferi de hipertensiune pentru ca pur si simplu nu poti simti asta. Nu e iinsotita de febra, nici de dureri sau simptome suparatoare. Uneori pot aparea manifestari discrete precum ameteli, dureri de cap (de obicei dimineata, la trezire, iin regiunea cefei), oboseala, respiratie greoaie dupa un efort fizic lejer, nervozitate, palpitatii, insomnie, tiuit iin urechi. Dar le pui pe seama stresului si a oboselii si… le ignori. Anii trec, iar afectiunea evolueaza nestigherita, ducand la disfunctionalitati iin activitatea rinichilor, inimii si chiar la atac cerebral. Iata de ce este important sa nu neglijezi controalele medicale periodice.
 
Masoara-ti regulat tensiunea
 
Medicii afirma ca orice persoana sanatoasa ar trebui sa-si masoare regulat tensiunea arteriala (cel putin o data, de doua ori pe an), pentru a depista la timp orice “abaterei de la normal. Solicita-i medicului de familie sa-ti masoare tensiunea ori de cate ori te duci la un consult. Si mai bine ar fi daca ti-ai achizitiona un tensiometru – asa vei putea sa-ti monitorizezi chiar tu tensiunea. Atentie iinsa! Nu trebuie sa cazi iin cealalta extrema: daca o singura masuratoare a indicat o valoare mare a tensiunii, nu iinseamna neaparat ca suferi de hipertensiune.
 
Exista situatii iin care este normal ca tensiunea sa creasca: dupa ce bei cafea, cand esti nervos, emotionat sau obosit, daca nu ai dormit suficient, iin situatii de stres, dupa un efort fizic intens. Poti banui ca ai hipertensiune doar daca mai multe masuratori, efectuate la intervale regulate de timp, indica valori ridicate. Daca utilizezi un aparat electronic special, urmeaza cu strictete instructiunile de folosire, altfel rezultatele pot fi false.
 
Este preferabil ca masuratoarea sa se faca dupa o odihna de 10 minute, iintr-o iincapere unde este liniste si o temperatura agreabila. Adreseaza-te imediat medicului daca tensiunea atinge valoarea de 200/120. Nu uita sa-ti informezi medicul daca urmezi un tratament medicamentos: unele preparate farmaceutice (de exemplu antidepresivele, anticonceptionalele) au ca efect secundar cresterea tensiunii.
 
Valori ridicate? Ia masuri!
 
De obicei, hipertensiunea nu se vindeca, dar poate fi stapanita cu ajutorul unui tratament medicamentos ce nu trebuie iintrerupt, caci exista riscul ca boala sa revina rapid la stadiul initial. Uneori este nevoie de administrarea mai multor feluri de medicamente. In cazul hipertensiunii secundare (ce are o cauza stabilita, ca de exemplu o disfunctie renala sau hormonala), tratand cauza se reuseste si reglarea tensiunii.
 
Daca o persoana sufera de hipertensiune esentiala sau primara (fara o cauza anume) si are valori usor ridicate, medicamentele ar putea fi evitate daca iisi revizuieste modul de viata. Iata cateva sfaturi:
 
* Incearca sa nu te iingrasi, iar daca greutatea ta depaseste valoarea ideala cu mai mult de 15% scapa cat mai repede de kilogramele iin plus. Poate nu stiai, dar fiecare kilogram pierdut duce la scaderea tensiunii iin medie cu 2 mm Hg.
 
* Renunta la alcool si la fumat (sau macar redu fumatul cat de mult poti).
 
* Renunta la sare, pe care o poti iinlocui cu alte mirodenii uscate (maghiran, cimbru, busuioc) sau cu sare dietetica. Daca nu reusesti sa mananci nesarat, nu folosi mai mult de 3-4 g pe zi (o lingurita rasa).
 
* Evita alimentele cu continut ridicat de sare (mezeluri, afumaturi, peste marinat si alte produse marinate, muraturi, cascaval, sticks-uri, chips-uri, alune sarate, pizza, hamburgeri, hotdog, conserve, supe la plic).
 
* Consuma cat mai multe fructe si legume (cu exceptia celor murate sau marinate), varza, broccoli, varza de Bruxelles, usturoi. Introdu iin dieta ta produse bogate iin potasiu (pastai, fasole, cartofi, rosii, fructe uscate), calciu (lapte, iaurt, chefir, branza de vaca) si magneziu (gris, fulgi de ovaz, banane, alune, paine graham sau neagra).
 
* Limiteaza consumul de cafea la cel mult doua cesti pe zi.
 
* Fa cat mai multa miscare si exercitii fizice. Plimba-te iin pas alert de cel putin trei ori pe saptamana cate o jumatate de ora. Sunt, de asemenea, indicate aerobicul (dar nu sala de forta) si iinotul.