Ca urmare a postarii pe blog de catre Vasile Dancu a unui text intitulat “Ultima batalie a stangii: daramarea idolilor”, Ion Iliescu acuza “o manevra veninoasa” din partea acestuia prin incercarile de “a alimenta suspiciuni si neincredere intre vechii lideri – Iliescu si Nastase – si tanarul presedinte Ponta”, anunta Mediafax.
Prin intermediul unei postari pe blogul personal, presedintele de onoare al PSD scrie: ”Vasile Dancu reapare la rampa printr-un amplu text pe blogul propriu, cu un titlu provocator: «Ultima batalie a stangii – daramarea idolilor». Nu stiu pe ce temei este considerat Vasile Dancu om de stanga, ba chiar «ideolog si reformator al PSD». Pentru ca textul cu pricina nu face decat sa repete sloganuri rasuflate, vehiculate de exponentii dreptei celei mai agresive din anii ’90. El lanseaza la adresa lui Iliescu si a sustinatorilor sai invective si invinuiri tipice, proferate de adversarii politici (…). Dar care este tema actuala pe care o lanseaza, de fapt, Vasile Dancu? El afirma clar ca «discutiile in jurul lui Geoana sunt doar un pretext» si ca, de fapt, ar fi vorba de manevre obscure ale «nucleului vechi de partid»(Iliescu & Co.), care ar dori «sa-l submineze pe Ponta» si sa «revina la putere» (?!?). De aceea, afirma el ca «ultima batalie a stangii» (ceea ce intelege Vasile Dancu prin stanga) ar fi «sa scape de umbrele trecutului» – intruchipate, bineinteles de Iliescu si Nastase”.
Totodata, Iliescu subliniaza ca o alta “figura de stil” utilizata de Vasile Dancu este aceea a tablourilor care sa fie date jos de pe pereti si continua: Deci, pentru Dancu, reformarea PSD inseamna – «afara cu Iliescu». El incheie cu un sfat direct adresat lui Victor Ponta: «sa uite tot ce a invatat in cei 10 ani de pesedism» si sa cladeasca un «partid modern al stangii … fara tarele celor 20 de ani de democratie impleticita». Numai asa, tanarul presedinte Victor Ponta va putea fi «primul dintr-o noua serie de lideri» ai PSD care sa marcheze acest nou inceput. Vasile Dancu nu este la prima sa incercare in aceasta asa-zisa «reformare» si «modernizare» a PSD. A mai facut-o si in 2005, cand, impreuna cu Ioan Rus si asa-zisul «grup de la Cluj» a reusit sa convinga o serie de lideri si delegati la Congresul PSD din aprilie, sa-l prefere pe Geoana in locul lui Iliescu, in fruntea partidului. S-a vazut ce efecte a avut asupra partidului aceasta optiune. Tot atunci el afirma ca un partid «serios» nu ar trebui sa aiba un electorat mai mare de 15%”
Fostul presedinte reaminteste ca “nereformatul” Iliescu a castigat cu partidul fondat la inceputul anului 1990 toate confruntarile electorale, cu exceptia celei din 1996. Atunci “s-a produs prima alternanta democratica la guvernare, care, insa, a oferit electoratului posibilitatea sa compare guvernarile care s-au succedat”. “Drept urmare, in anul 2000, PDSR-ul a castigat detasat si a asigurat cea mai performanta guvernare din anii 2001-2004″.
Iliescu mai scrie ca inlaturarea sa si propulsarea lui Geoana in fruntea partidului a facut parte din “experimentul” grupului de la Cluj ce a avut “rezultatele cunoscute”: ”PSD nu a mai castigat nicio batalie decisiva, ramanand in opozitie, iar Geoana a contribuit in mod direct la pierderea alegerilor prezidentiale, atat in 2004, cat si in 2009. Dancu si «grupul de la Cluj» s-au retras din prim-planul vietii politice, reusind sa «ingroape» si organizatia PSD de la Cluj. Ioan Rus a cunoscut o infrangere umilitoare la alegerile din 2004 pentru Primaria Cluj, din partea lui Emil Boc”.
Presedintele de onoare al PSD se intreaba retoric: ”Are vreo autoritate morala, dupa toate acestea, V. Dancu sa dea sfaturi in materie de strategie politica ??? Ce valoare au toate teoriile, ca si prognozele lui ??? Iar, incitarea la scindarea partidului intre «cei vechi» si «cei tineri», incercarile de a alimenta suspiciuni si neincredere intre vechii lideri – Iliescu si Nastase – si tanarul presedinte Ponta, constituie o manevra veninoasa, nedemna si o veritabila provocare din partea lui V. Dancu”.
In opinia sa, “tocmai unitatea militantilor sai, capacitatea de a imbina experienta si pregatirea celor cu vechime in partid cu elanul si dorinta de afirmare a celor tineri” reprezinta forta unui partid.
“Conducerea partidului si militantii sai de baza trebuie sa actioneze exact contrar celor recomandate de V. Dancu – sa uneasca randurile partidului, sa intareasca coeziunea sa, sa-i readuca in activitate pe toti membrii valorosi ai partidului, marginalizati intre timp si sa intensifice comunicarea si actiunile conjugate ale tuturor – varstnici si tineri – conditie necesara pentru victoria in batalia politica in curs, pentru inlocuirea actualei guvernari paguboase si redresarea tarii, in beneficiul celor multi”, rezuma Iliescu.
Fostul vicepresedinte PSD si reprezentant al “grupului de la Cluj” este autorul unui material postat pe blogul personal intitulat “Ultima batalie a stangii: daramarea idolilor”. In cadrul acestuia este de parere ca in PSD ”batalia este pentru ca autoritatea lui Ponta sa primeasca o ultima lovitura, iar lumea veche sa pozeze in loc de lume noua”, Mircea Geoana fiind “doar un pretext”. Dancu spune ca Victor Ponta trebuie “sa nu rateze ocazia de a fi primul dintr-o noua serie, nu ultimul dintr-o serie veche”.
“La inceputul conflictului dintre Mircea Geoana si Victor Ponta am privit totul ca pe o fatalitate politica romaneasca. Partidele sunt animale politice care isi antreneaza mereu instinctul de a sfasia in interior atunci cind nu au razboaie externe. Am revazut filmul in care Iliescu si Nastase il imping spre lider la o decizie riscanta, apoi se retrag strategic si organizeaza judecata lui pentru pierderile suferite. Si eu am gandit la inceput in termenii clasici ai solidaritatii interne: un lider cu potential trebuie tinut aproape de partid, el aduce voturi, coaguleaza simpatii. Modul in care se desfasoara batalia ma convinge insa ca nu este o traditionala executie, ci ultima batalie a stangii pentru a scapa de umbrele trecutului”, scrie Dancu.
Totodata, aduce critici la adresa fostului presedinte afirmand despre acesta ca ”Iliescu s-a pus de-a curmezisul tuturor deciziilor pe care partidul le lua, doar pentru a-si arata puterea si a stirbi autoritatea celor care le propuneau, dar folosind mereu o tehnica perversa: ii lasa pe ei sa anunte public decizia lor, le sustine propunerile chiar prin vot, in schimb a doua zi era impotriva si, de multe ori, lasitatea celor din jurul lui ii facea jocul”.
Despre Mircea Geoana, considera ca a avut initiativa de a conduce “un proiect de revolta”, dar dupa ce a castigat “nu a avut curajul sa preia puterea cu autoritate”. ”S-a speriat, a facut un targ cu baronii locali, iar acestia i l-au adus pe Iliescu din nou la conducere. In momentul in care el a crezut ca Ion Iliescu l-ar putea ierta pentru ca a adus un dram de democratie in partid si, mai ales, pentru ca i-a contestat autoritatea, Mircea Geoana a pierdut totul, restul era doar o problema de timp. Si-a tradat apoi prietenii, dar si pe cei care l-au transformat in lider. (…) In mod normal, dupa pierderea alegerilor, Mircea Geoana ar fi trebuit, oricum, sa renunte la presedintia partidului si la orice alta functie”, afirma Dancu.
In acest material, nici Victor Ponta nu a fost uitat: ”Dupa ce l-a invins pe Geoana intr-o lupta inegala, Ponta avea mare parte din gasca baronilor locali impotriva, a ezitat si i-a facut unele concesii lui Iliescu, dar cateva si lui Nastase, iar cei doi ajung sa transmita ca tanarul lider este imatur si ca, de fapt, ei sunt cei care conduc partidul. Strategia le-a reusit intr-o anumita masura, cu toate ca Ponta nu este naiv. (…) In ultimele zile nucleul celulei vechi de partid a intrevazut o ocazie sa-i dea lovitura de gratie lui Victor Ponta. Au simtit ca ordinea impusa in ultimii 7 ani de catre Basescu se delegitimeaza rapid, sub presiunea unor scandaluri de coruptie. Imediat au intrevazut posibilitatea revenirii la putere. O iluzorie ocazie pentru a reveni «minunata lume veche». Cea mai simpla lupta, fara adversari, doar cu niste mici capcane pentru necoptii si imaturii de la conducerea PSD. La inceput, toti am crezut ca este vorba doar de insubordonarea lui Geoana, competitia cu Ponta si doar o lupta de rutina in care Voda va taia capul unui boier infidel.
Am gandit pragmatic si aritmetic si am crezut ca ar trebuie sa terminam cu excluderile si luptele interne. Dar am inteles repede ca miza nu este aici, iar Geoana este doar un pretext sau poate deveni o pierdere colaterala dintr-un razboi mult mai mare. Batalia este pentru ca autoritatea lui Ponta sa primeasca o ultima lovitura, iar lumea veche sa pozeze in loc de lume noua”, mai adauga Vasile Dancu.
Dancu mai considera ca aceasta “poate fi ultima sansa pentru PSD de a se redresa si de a incepe drumul reformei si modernizarii”.
“Capcana pentru Ponta ar fi sa se bucure cu o victorie facila impotriva lui Mircea Geoana. Asta se va obtine usor, dar nu asta este miza. Marea capcana ar fi sa se faca frate de cruce cu umbrele trecutului si cu cei care dezonoreaza partidul sau sa amane batalia cu cei care au incercat acum sa-l arate ca lider imatur, slab, sovaielnic, numai bun de tradat. (…) Daca Ponta este destul de hotarat sa merga pana la capat, el are doua variante castigatoare. As putea spune chiar ca are un win-win perfect. Il elimina pe Geoana, apoi merge mai departe cu schimbarea conducerii si reformeaza partidul. Daca pierde in lupta, dar le lasa corabia coscovita vechilor figuri, aceasta se va scufunda in sase luni. Pe noua lui corabie se vor duce toti care viseaza la un partid modern al stangii, fara toate tarele celor douazeci de ani de democratie impleticita.
Iliescu sau Nastase au tot amenintat cu plecarea, si-au facut chiar bagajele de cateva ori, dar Ponta este obligat sa lupte pina la capat si asta inseamna chiar aceasta varianta extrema. Varianta win-win se realizeaza cu o singura conditie: sa uite tot ce a invatat in acesti 10 ani de pesedism, sa fie egal cu sine si sa mearga inainte”, conchide Dancu.