Pelerinaj la izvoarele istoriei 

Categories CulturaPosted on

Piramida lui Kheops sau fluxul si refluxul misterelorb

Doi cercetatori argentinieni, doctorul Edmundo Ashkar si egiptologul Amalia Frontini sunt autorii teoriei intens vehiculate in mediile stiintifice actuale, prin care se specifica ipoteza ca, piramida lui Kheops nu ar fi fost construita asa cum se stia initial, prin suprapunerea pietrelor, ci, prin sculptarea acestora intr-un munte. Acestia au recunoscut totodata, ca noile descoperiri au la baza, mai mult un rationament deductiv, decat niste certitudini, dar ei insista pe constatarea ca, piramida inaltata din ordinul faraonului Kheops in 2557 I.H. era structurata de sus in jos, si nu invers, potrivit premiselor savantilor egiptologi, francezi si italieni. Pe de alta parte, traducatoarea hieroglifelor egiptene, Amalia Frontini a demonstrat ca vechea teorie-ce stipula ca imensele blocuri din piatra, cantarind intre doua si sapte tone putand fi transportate pe marele platou de la Giseh, dupa ce erau taiate dintr-o cariera de piatra-nu mai prezinta viabilitate stiintifica, fiind lipsita de argumente doveditoare in acest sens.Insasi cercetatoarea marturiseste ca: nu exista dovezi arheologice si nici documente concrete, care sa ateste ca in Egiptul antic ar fi existat mii de arbori, pentru a fi utilizati la realizarea unei asemenea constructii.

Piramidele egiptene pastreaza un aer de profunda solitudine. Arta egipteana nu tine deloc sa emotioneze, ea e cea mai impersonala din intreaga arie culturala antica orientala. (E.Faure, L Art antique )

In timpul dinastiei a IV-a ( fondata de Snefru, tatal lui Kheops ) au fost construite marile piramide de la Giseh, numite: Orizontul lui Kheops , Mare este Khefren si Divin este Mikerinos ; asemenea constructii, perfect geometrice exista azi, aproximativ 80. Baza patrata a celei dintai ce ocupa o suprafata de peste cinci hectare – avea latura de 237,50 m si inaltimea de 138 m, fiind terminata cu o platforma de 6 mp. Doua milioane trei sute de mii de blocuri de calcar galbui, dispuse in 220 de randuri, erau acoperite cu lespezi de calcar fin, alb.Singura intrare in piramida se afla pe latura nordica, la o inaltime de 16,50 m.In interior a fost construit un veritabil sistem de coridoare, galerii, canale de ventilatie, insumand cateva sute de metri lungime.Un astfel de coridor in panta duce la camera funerara, in care se afla sarcofagul faraonului.Situata in mijlocul piramidei, camera funerara a lui Kheops lunga de 10,5 m, lata de 5 m, si inalta aproape de 6m, e integral granitica, plafonul constand din 9 blocuri, ce cantaresc aproximativ 400 de tone.Din galeria de intrare se ramifica un culoar ce coboara in panta, pana la o adancime de 31 de m. sub nivelul bazei piramidei, la un put rezervat initial, la protejarea sarcofagului regal.Camera mortuara a reginei, canalele de aerisire, cele cinci spatii libere etajate, menite sa reduca din presiunea uriasei mase de piatra,asupra boltei cavoului, completeaza aceasta revelatoare lucrare de stiinta si tehnica deopotriva.

Potrivit ultimelor atestari arheologice, ansamblul arhitectural al piramidei lui Kheops mai includea un templu funerar, de la care o sosea corespundea unui al doilea templu, aflat la marginea desertului. Apoi urmau, trei piramide mai mici, morminte ale unor regine urmate de cinci barci din lemn plasate in gropile sapate in stanca, langa piramida; la final, era situat celebrul Sfinx din Giseh. Pe o movila de calcar lunga de 200 m, Khefren a pus sa se sculpteze un urias idol in forma de leu lung de 57 m si inalt de 20 care sa-i vegheze lumea de dincolo.Grandiosul cap al idolului de o olimpiana frumusete divina era potrivit traditiei egiptene, imaginea regelui adorand rasaritul soarelui. Monumentala opera de constructie a piramidei lu Kheops a durat 30 de ani, interval in care, au muncit neintrerupt, cate 100.000 de oameni (Cf. Istoriilor lui Herodot, vol II). Se poate spune ca, acest tip de piramida a fost continuat la dimensiuni mai reduse, pana in epoca Regatului Nou.Incepand insa cu dinastia a XVIII a, cand jefuitorii de morminte incepusera sa-si extinda operatiile faraonii au adoptat un tip de mormant complet subteran (hipogeu), dotat cu mai multe incaperi sapate in peretii stancii, avand intrarea ornamentata cu basoreliefuri si statui asa cum apar mormintele din vestita Vale a Regilor ( 61 de morminte cunoscute ), precum si cele din Valea Reginelor, numite de un Diodor din Sicilia, Valea Frumusetii. Ca o particularitate a civilizatiei egiptene templele nu puteau fi altfel concepute, decat in piatra ele fiind supranumite de marii preoti, Casele Vesniciei (v. C. Daniel, Civilizatia Egiptului antic)