In ultimele saptamani, sute de medici cubanezi au parasit insula catre diverse tari din lume, precum Italia, Andorra sau Jamaica. Misiunea sa, spune guvernul cubanez, este de a face fata focarului de coronavirus trimitandu-si profesionisti din domeniul sanatatii.
Dar s-au spus multe despre fundalul din spatele acestor politici, mai ales ca, potrivit unor rapoarte oficiale, aceste operatiuni au devenit un aflux mare de bani pentru cuferele cubaneze.
„Guvernul cubanez vede aceasta criza de sanatate ca pe o modalitate de a-si vinde serviciile medicale”, a declarat Jose Alberto Gutierrez, un jurnalist cubanez care de mai bine de cinci ani a investigat cazurile de medici cubanezi trimisi in Brazilia pentru a participa la misiuni , a declarat pentru Voice of America. Similar.
Pe aceasta tema, el aminteste ca „vanzarea de servicii medicale este principala sursa de venit pentru economia cubaneza” depasind „turismul si productia industriala, chiar si exporturile” de produse precum tutun sau trestie de zahar, potrivit vine din Anuarul Statistic. a Cubei.
Aceste tipuri de acorduri se concretizeaza prin intermediul Organizatiei Panamericane a Sanatatii (PAHO), cu sediul la Washington, in care sunt implicate Organizatia Statelor Americane (OEA) si Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS).
Acest organism nu a facut niciodata o declaratie publica pe aceasta tema, in ciuda faptului ca exista mai multe cauze in instanta in curs de solutionare.
Asa functioneaza „Misiunile Medicale”
Jurnalistul Hanoi Martinez explica ca „Cuba lui Fidel Castro a avut intotdeauna medicii drept varf de lance al diplomatiei insulei” prin asa-numitele „Misiuni medicale” in Africa si America Latina. Cu ce scop? „Pentru a obtine un pic de sprijin politic care a aparut in acel moment in Cuba”.
De-a lungul anilor, explica el, acest tip de operatiune internationala a castigat o mai mare recunoastere si acum „guvernele platesc in general sume mari de bani”.
„Vorbim de milioane de dolari catre guvernul cubanez pentru contractarea de servicii medicale”, spune jurnalistul.
Acestia denunta ca medicii taxeaza intre 20 si 30 la suta
De exemplu, in programul „Mais Medicos” din Brazilia – caz care se afla inca in instantele din Miami – s-a denuntat ca guvernul platea, prin PAHO, cate 5.000 de dolari pentru fiecare medic contractat, din care doar el a platit 1.000 la persoana si restul au mers direct in conturile guvernului cubanez.
Expertii mai subliniaza ca „medicii se supun conditiilor de munca carora medicii locali nu se supun”, o atractie suplimentara pentru angajarea personalului cubanez.
„Acesta este marele diferential al brigazilor cubaneze: lucreaza in orice conditii si cu un salariu foarte mic”, insista Gutierrez.
In urma cu cateva zile, guvernul sud-african a publicat un proiect in care se spunea ca va plati 23 de milioane de dolari pentru operatiunea de combatere a coronavirusului.
In acelasi document, se afirma ca „se prefera sa se angajeze medici cubanezi pentru a face fata pericolului coronavirusului si nu medici din Africa de Sud, in special proaspatii absolventi care ar putea fi in pericol fiind fata in fata cu virusul”, isi aminteste Hanoi. Martinez.
Impactul mare pe care il au aceste „Misiuni Medicale” i-a facut pe unii experti sa vorbeasca despre „o noua paradigma a economiei cubaneze” bazata pe o economie a serviciilor.
„Vorbim despre servicii de sanatate, servicii turistice si alte tipuri de servicii precum inginerie: guvernul aplica acelasi model de extractie a capitalului si de aici provin castigurile de capital”, remarca Gutierrez, convins ca guvernul comunist din Isla „ a invatat perfect formula”.
Cum sa eviti dezertorii?
Analistii mai subliniaza ca una dintre „cele mai mari temeri” ale Ministerului Sanatatii cubanez este ca medicii pe care ii trimit de pe insula ajung sa dezerteze sau sa solicite azil politic intr-o ambasada.
Din acest motiv, a fost implementat un mecanism pentru evitarea acestui tip de situatie: „Medicul care calatoreste din Cuba in strainatate nu o face cu un pasaport obisnuit, ci mai degraba cu un asa-zis pasaport „oficial””, ceva asemanator unui pasaport diplomatic.
„Primul lucru pe care il fac cand ajung intr-o tara straina este sa-si ia pasaportul. Seful misiunii are in posesia pasapoartelor, pe langa orice document legal care poate fi folosit de medic pentru a parasi misiunea”, explica Martinez.
„Medicii cubanezi sunt sub un regim analog cu sclavia contemporana: nu au nicio putere asupra contractului pentru ca sunt angajati de o companie cu numele Comercializadora de Servicios Medicos, SA”, adauga Jose Alberto Gutierrez.
El a explicat ca aratand ca toaletele „sunt neprotejate” pentru ca nu sunt guvernate de legislatia tarii in cauza, ci de cea a Cubei.
In prezent, exista 22 de contingente de medici cubanezi in diferite tari din lume dedicate exclusiv combaterii pandemiei de COVID-19. Lucratorii din domeniul sanatatii care fac parte din aceste grupuri „sunt, de obicei, medici foarte experimentati, care au plecat deja in 3 sau 4 tari si au luptat cu pandemia Ebola in Africa”.
„Un pret foarte mare”
Si continua sa participe cu orice pret pentru ca cel mai mare interes al medicilor, spune Gutierrez, este sa castige valuta pentru a putea trai o viata mai buna pe insula.
„Este un pret foarte mare. Este sa alegi intre ce este rau si cel mai rau, intre a trai in mizerie pe insula sau a muri, depinde de tine sa alegi ce este rau si ce este mai rau. Sunt oameni care cred ca cel mai rau lucru este sa traiasca in Cuba, sunt altii care prefera viata mai presus de orice”, sustine el.
Guvernul cubanez asigura ca acest tip de operatiune se incadreaza in „internationalismul proletar de solidaritate si umanismul revolutiei cubaneze”, dupa cum subliniaza Martinez.
De aceea, administratia insulei Caraibe „nu admite ca acesti oameni merg ca parte a unei afaceri, ci ca sunt brigazi care merg in solidaritate si altruism pentru a construi o lume mai buna si a ajuta sanatatea acestor tari”.
„Aparat de aceasta maxima, cine iese din aceasta munca altruista si magnifica este un tradator, este un dezertor”, subliniaza, la randul sau, Gutierrez.
In America Latina, pe langa Venezuela, si alte tari precum Argentina sau Belize si-au aratat interesul de a continua colaborarea cu acest tip de misiune sanitara. Alte natiuni precum Ecuador sau Bolivia, unde a avut loc o schimbare de guvern in ultima vreme, au anulat aceste servicii.
